Ep. 43 – Diferenţa dintre Trebuie şi Aleg

  • LOVEcast

Buna, dragii meu, si bine v-am regasit la mesajul Liei de astazi!

Mi-am propus sa va vorbesc azi despre “trebuie” si “aleg”.

Nu stiu daca ati remarcat in audio-urile pe care le-ati ascultat pana acum ca pun adesea accentul pe “aleg”.

Este o incercare subtila de a va sprijini sa iesiti din starea de victima care suna foarte nasol cand o auzi, asa, spusa direct dar in care marea majoritatea dintre noi ne balacim; si ne balacim fix prin a ne asimila ideea ca aproape tot ceea ce s-a intamplat si nu s-a intamplat in viata noastra a avut la baza o alegere.

Da, suna ca fiind o responsabilitate foarte mare si, da, stiu din proprie experienta, bogata de altfel, ca a considera ca ni s-au intamplat lucruri, mi s-au intamplat lucruri, mi s-au facut lucruri si asa mai departe este foarte comod.

Este foarte comod si la indemana sa aratam cu degetul persoane si situatii din viata noastra sau spun ce vreau sa spun de fapt, sa detaliez de fapt ce vreau sa spun.

Copiii sunt singurele fiinte de pe acest pamant umane care nu au posibilitatea de alegere.

Ei sunt complet dependenti de persoanele care au grija de ei.

Prin urmare tot ceea ce se intampla sau nu se intampla in viata lor este extern.

Sunt dependenti financiar ca supravietuire de adulti.

Prin urmare daca adultii se poarta frumos este minunat si deosebit, daca adultii nu se poarta frumos copiii nu au ce face in aceasta privinta, daca adultii ii neglijeaza copiii nu au ce face.

Deci, da, copiii sunt victime; pot sa fie victime norocoase sau pot sa fie victime nenorocoase.

Marea majoritate a oamenilor din societatea romaneasca provin din familii in care copiii nu sunt neaparat victime norocoase.

Abuzurile de diverse feluri si diverse grade sunt la ordinea zilei, prin urmare multi dintre noi intram in lume ca adulti cu aceasta atitudine de victima.

Si eu, si foarte multi dintre cei care asculta acest audio suntem victime.

Avem un vocabular foarte bine incetatenit de aceasta expresie “hai sa-ti spun ce mi s-a intamplat, hai sa spun ce mi-a facut.”

Asta este de fapt atitudinea de victima.

Psihologia si spiritualitatea au o propozitie care este foarte simpla, promoveaza o propozitie care este foarte simpla si care spune “suntem creatorii vietii noastre.”

Mie personal mi-a fost foarte greu sa inteleg acest concept si sa-l asimilez, inca mai lucrez la asta si primul lucru pe care l-am facut a fost sa fiu atenta la aceasta externalizare “ce mi-a facut.”

Daca ascultati audio cu “Despartirea prin parasire”, cred ca a fost primul audio in care am detaliat acest aspect al “ce mi-a facut.”

“Trebuie” are foarte multa legatura cu aceasta externalizare, ca de aia am ales subiectul acestui audio “trebuie” si “aleg.”

Ma intorc din nou la copii; copiii fiind in tutela celor care au grija de ei – ca nu trebuie neaparat sa fie parinti – invata acest “trebuie” de mici: “trebuie sa mananci”, “trebuie sa dormi”, “trebuie sa stai pe olita”, “trebuie sa te imbraci”, “trebuie sa mergi la gradinita”, “trebuie sa mergi la scoala”, “trebuie sa-ti faci temele”, “trebuie sa ai grija de jucarii”, “trebuie sa pui jucariile la loc” si asa mai departe.

Are sens pentru ca este o perioada din viata noastra in care asimilam diverse valori si obiceiuri, iar psihologia vorbeste de asa numita motivatie extrinseca si intrinseca.

Motivatia extrinseca vine din afara; vine fie prin incurajare din partea parintilor, e un fel de dresaj al cainilor. In momentul in care copilul face ceva ce este in conformitate cu ceea ce il indruma parintele sau cel care are grija de el primeste o forma de recompensa: ca este o lauda, ca este afectiune, ca este un cadou nu conteaza, dar primeste o forma de recompensa si asimileaza obiceiul ala bun cum e spalatul pe dinti.

Nu stiu nici un copil care sa agreeze de mic spalatul pe dinti, dar pentru ca este incurajat si laudat de fiecare cand o face la un moment dat o face din placere sau pentru ca s-a obisnuit foarte tare.

Tot motivatie extrinseca este si cand aceste obiceiuri bune sunt asimilate prin pedeapsa: “daca nu te speli pe dinti iei bataie.”

Asta este motivatia extrinseca; cand devine intrinseca este cand ne obisnuim sa facem un lucru fara sa ne mai intrebam “de ce?”, cand devine parte din noi, cand ne spalam pe dinti pentru ca ne place ca nu ne mai miroase gura urat, de exemplu, sau pentru ca ne place ca avem dintii albi sau este important pentru noi sa avem o dantura sanatoasa, atunci motivatia a devenit intrinseca dar intotdeauna porneste din afara.

“Trebuie” ne urmareste peste tot: trebuie sa mergem la munca, trebuie sa ne purtam frumos, trebuie sa facem ce ne zice sefu’, trebuie sa facem curat, trebuie sa facem aia si cealalta, este un laitmotiv in viata noastra.

De ce vorbesc despre “trebuie” in legatura cu aleg?… pentru ca “trebuie” induce automat sentimentul de obligatie.

Nu cred ca daca am face un sondaj de opinie printre oameni si ii intrebam “ce simti in momentul in care auzi cuvantul ‘trebuie’?”, cam toata lumea o sa se gandeasca la faptul ca sunt obligati sa faca ceva; iar in momentul in care suntem obligati sa facem ceva inseamna ca nu prea avem chef sa facem acel ceva.

Si de aia il pun nu neaparat in opozitie cat in alta directie.

“Trebuie” si “aleg”, in mintea mea cel putin, reprezinta diferenta dintre a fi liber si a fi intr-o cusca.

“Trebuie” ne tine in cusca, pur si simplu ne tine in cusca pentru ca inseamna ca nu suntem liberi sa facem nimic.

Totul este un sir de obligatie.

Dar in momentul in care reformulam acest “trebuie” cu “aleg” devenim liberi.

Este atat de simplu.

Eu am invatat asta de la prima terapeuta cu care am avut de-a face care tot imi spunea Lia, poate este o gramada de “trebuie” in viata ta.

Tu nu alegi nimic?
Si ii spuneam:
Ba da.
Pai ce alegi?
Pai trebuie sa fac aia, trebuie sa fac cealalta…
Bine, bine. Iarasi te intorci la “trebuie” dar de ales nu alegi nimic?

Iar in timp am inceput initial constient sa fac aceasta diferenta in maniera in care ma exprim, pur si simplu, si am inceput sa ma simt mai libera.

Am eu o vorba ca “libertatea este inauntrul nostru si nu in afara.”

Foarte multi dintre noi cautam libertatea asa intr-o forma turbata cum fac cainii cand le dai drumul din lesa si refuza sa se mai intoarca la stapan si vor sa alerge ca disperatii pe tot terenul pe care le dam drumul.

Dar noi suntem liberi, noi suntem fiinte umane.

Noi suntem liberi dinauntru. Iar primul pas spre libertate este inlocuirea acestui “trebuie” cu “aleg” pentru ca chiar daca a alege altceva decat o facem astazi ar avea niste consecinte negative, in principiu alegem sa evitam aceste circumstante negative si pot sa va dau o gramada de exemple.

Foarte multi dintre noi spunem ca trebuie sa avem un loc de munca.

Nu… alegem sa avem un loc de munca pentru ca vine cu niste beneficii: vine cu un venit stabil care ne permite sa stam intr-o chirie, sa mancam, sa ne imbracam, sa avem grija de copiii, de catei, de pisici, de ce responsabilitati am ales fiecare dintre noi sa avem.

Avem posibilitatea de a alege sa nu avem un loc de munca si sunt o gramada de oameni care fac asta, uitati-va la oamenii strazii.

Sunt oameni care aleg sa nu aiba un loc de munca si atunci suporta si accepta consecintele alegerilor lor.

Multi dintre oamenii strazii au avut posibilitatea sa se angajeze si au refuzat.

Aleg sa aiba aceasta viata.

Treaba lor care sunt motivele din spate.

Foarte multi dintre noi spunem ca trebuie sa stam intr-o relatie de cuplu.

De fapt, nu. Alegem.

Sunt extrem, extrem de rare situatiile in care chiar nu avem posibilitatea alegere, dar sunt niste beneficii pe care noi le avem din relatia respectiva de cuplu, indiferent daca recunoastem sau nu asta cand stam noi cu noi insine in interiorul nostru, si de aia stam acolo chiar daca relatia este toxica.

Un beneficiu al unei relatii toxice este faptul ca avem de ce sa ne plangem.

Toti avem aceasta placere interioara de a ne plange, unii mai intensa altii mai putin intensa, si daca va uitati in jur persoanele care stau in relatii toxice de cele mai multe ori se plang in gura mare de asta dar nici nu pleaca desi primesc solutii.

Alegem sa stam la un loc de munca unde avem un salariu destul de mare desi mediu’ de munca este toxic pentru ca ne este comod sa avem banii respectivi, chiar daca costurile pe plan emotional sunt destul de mari: ne frustrstam foarte des, ne enervam foarte des, poate chiar ne afecteaza sanatatea, stam foarte mult peste program.

Am din ce in ce mai multi candidati care aleg sa paraseasca un loc de munca unde salariul este peste media de pe piata si sa se duca la un venit mai mic ca sa aiba liniste.

Acele persoane au eliminat “trebuie” din viata lor.

Avem credite la banca, avem apartament si avem in minte ca “trebuie sa stau la acest loc de munca”, “trebuie sa am doua locuri de munca ca sa pastrez apartamentul.”

Eu am fost fost fix in aceasta situatie si am ales sa pierd apartamentul si sa fiu libera financiar.

Este ceea ce mi-a permis ulterior sa deschid afacerea Lia si sa o sponsorizez.

Da, am pierdut o gramada de bani pe care ii platisem deja la banca, am pierdut si apartamentul, dar mi-am castigat libertatea.

Mi-am castigat libertatea de a alege locul de munca pe care il pastrez in loc sa fiu fortata de niste circumstante care nu sunt obligatorii.

“Trebuie sa merg la sala” este una din bazele esecului multor persoane de a se tine de sport pentru ca acolo se considera ca posibilitatea de alegere este mai libera si atunci foarte multe persoane in final renunta pentru ca se simt obligate, nu au chef; dar in momentul in care alegem sa facem sport, alegem sa facem sport pentru ca ne ajuta sa dam dracii afara, pentru ca ne ajuta la sanatate, pentru care aratam mai bine, pentru ca ne simtim mai bine, atunci incepem sa facem sport din placere si ne tine.

Si practic asta am vrut sa va spun astazi.

Diferenta dintre “trebuie” si “aleg” inseamna a face ceva fara chef, cu draci, cu neplacere, cu presiune, cu negativim, in timp ce inlocuirea lui “trebuie” cu “aleg” inseamna ca facem ceva cu placere, pentru noi insine, pentru ca ne bucura.

Prin urmare, desi mi s-a spus sa nu mai fac recomandari in audio-uri pentru ca par ca ma dau drept doamna profesoara, imi permit in continuare sa va recomand sa faceti un experiment de o luna-doua in care sa fiti atenti sa inlocuiti efectiv “trebuie” cu “aleg”.

Aleg sa ma trezesc dimineata, aleg sa ma spal pe dinti, aleg sa plimb cateii, aleg sa ma duc la munca, aleg sa zambesc sefului, aleg sa fac cu placere un task chiar daca nu este cel mai misto task pe care il am de facut in viata asta, aleg sa-mi iau in brate jumatatea, aleg sa-i fac un compliment, aleg sa fac ceva ce-i face placere, aleg sa multumesc, aleg sa fiu recunoscatoare, aleg… aleg sa imi fac viata placuta.

Va recomand acest experiment de doua luni in care de fiecare data cand va vine sa spuneti “trebuie” sa spuneti… sa alegeti sa spuneti “aleg” si vedeti cum se schimba starea voastra interna si apoi viata.

Astept cu interes comentariile voastre.

Daca v-a placut acest audio si considerati ca si alte persoane ar beneficia de acest mesaj, am sa va rog ca de obicei sa dati share, like, sa va inscrieti la canal, sa dati click pe butonasul ala cu clopotel ca sa primiti notificari de fiecare data cand publicam ceva nou si, da… astept comentariile voastre.

Sunt curioasa daca acest experiment din viata voastra va avea succes sau nu.

Pana data viitoare,
Va pupa Lia!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *