Ep. 45 – Despre Rutina

  • LOVEcast

Buna, dragii mei si bine v-am gasit la mesajul Liei!

Mi-am propus astazi sa vorbesc despre rutina si despre importanta ei in viata noastra de zi cu zi.

Suntem bombardati de filme extreme, de imagini extreme, de reclame care se refera la starea de bine doar ca forma de exaltare.

Va recomand aici sa ascultati audio pe care l-am facut despre fericire unde explic mai in detaliu aceasta perspectiva.

Ce este rutina ?

Cert este ca din toate directiile suntem bombardati cu un mesaj mai mult sau mai putin direct ca rutina nu este buna, ca daca stai in rutina inseamna ca stai in zona de confort.

Inclusiv paginile de Facebook si mesajele de dezvoltare personala care apar peste tot in mass media indica faptul ca a avea rutina in viata noastra este un lucru rau.

Eu personal fac distinctia dintre rutina si lene si rutina si frica de a accesa experiente noi – dar o sa discut despre asta intr-un alt audio -.

Astazi mi-am propus sa contrazic acest trend general si sa explic de ce consider eu ca a avea rutina in viata noastra este de fapt sanatos.

Nu vorbesc neaparat despre avea o viata complet rutiniera in care sa nu se intample niciodata nimic nou si zilele sa semene 100% aproape una cu alta, ci mai degraba despre importanta unor tabieturi; de ce este important ca unele lucruri sa le facem mai mult sau mai putin la fel, la aceeasi ora, in acelasi timp, in acelasi spatiu, de ce este nevoie, practic, de o anumita forma de constanta in viata noastra – ca de fapt asta este mesajul: avem nevoie de constanta in viata noastra -.

Imaginati-va ca suntem un mecanism format dintr-o gramada de rotite care functioneaza impecabil in imbinarea lor si care prin aceasta miscare in care se antreneaza una pe alta atat la nivel corporal cat si la nivel psihic, acest sistem functioneaza bine; pur si simplu functioneaza pentru ca daca nu ar functiona nu am trai, nu am trai fizic sau am fi nebuni, psihic ne-am duce cucu – ca sa o citez de ale mele care are o vorba: “m-am dus cucu” cand are o izbucnire emotionala pe care o simte a fi necaracteristica ei – deci am fi ori morti, ori nebuni daca acest sistem din care suntem noi facuti nu ar functiona.

Rotitele astea inseamna la nivel fizic toate sistemele: circulator, digestiv, muschi, oase, si asa mai departe, iar la nivel psihic insemna faptul ca gandim, vorbim, simtim, ca functionam.

Eu am o vorba ca nu exista nicio persoana cu adevarat normala pentru ca nici macar n-avem un reper a normalitatii, dar multi dintre noi suntem niste nebuni functionali – adica ne-am adaptat la societate si la circumstantele de viata pe care le avem si putem sa supravietuim si sa traim chiar foarte bine o parte din noi -.

Avem acest sistem – ma intorc analogia initiala – de rotite care functioneaza intr-un anumit fel.

De fiecare data cand accesam o experienta noua, cand facem o schimbare la viata noastra, intregul sistem trebuie sa se ajusteze ca sa faca fata acestei schimbari si sa continue sa functioneze de preferinta bine.

De fiecare data cand ne schimbam locul de munca, de exemplu, trebuie sa ne obisnuim: sa mergem la un sediu nou daca este de sediu, sa cunoastem colegi noi, stil de lucru diferit, industria diferita poate, trebuie sa asimilam o gramada de informatii noi.

Ei bine, tot sistemul nostru, atat corporal cat si psihic, trebuie sa se adapteze la aceasta schimbare.

Nu intamplator sunt destul de multi oameni care in esenta nu agreeaza schimbarea locului de munca pentru ca este obositoare.

Ca noi sa ne adaptam la aceste schimbari facem un consum de energie destul de mare pana cand ne obisnuim, adica schimbarea devine normalitate si rutina.

La fel si cand schimbam partenerul de cuplu sau cand ne mutam dintr-o casa in alta… trebuie sa cauti ce magazine ai in jur, sa stii sa ajungi acasa, ce autobuze si asa mai departe.

Suntem bombardati, in acelasi timp, de o gramada de situatii noi: se schimba climatul politic, societal, stilul de viata deci inevitabil schimbarea face deja parte din viata noastra; si atunci cum de nu o luam razna?

Cum de nu colapseaza sistemul nostru?… pentru ca avem rutine.

Aveam anumite aspecte constante in viata noastra care ne dau niste puncte de reper si care ne transmit un mesaj implicit ca avem pe ce ne baza.

Nu schimbam ceva din rotitele noastre interioare, ci schimbam maniera in care aceste rotite ne ajuta sa o luam pe un drum sau altul.

Este ca la o masina; servodirectia cu ce ne ajuta?… ne ajuta sa mutam directia rotilor dar nu schimbam rotile cu totu’.

Aceste componente ale masinii care raman aceleasi, chiar daca capata directie diferita, sunt exact rutinele, acele lucruri care in viata noastra sunt constante.

Ce inseamna asta?… inseamna tabieturile pe care cu totii le avem.

De exemplu, pentru mine, un tabiet pe care daca mi-l incalc imi strica mai mult sau mai putin toata ziua este cafeaua de dimineata.

Sunt o persoana matinala, ma trezesc, imi fac cafeaua si o ora este timpul meu cu mine in care scriu in jurnal, beau cafea si fumez.

Este o rutina pe care cand mi-o intrerup din diverse motive n-o iau razna, dar simt ca lipseste ceva; punctul ala de reper care imi da senzatia de familiaritate.

Este ca si cum sentimentul de “acasa” care inseamna familiaritate si siguranta de cele mai multe ori, chiar daca nu a fost originar o casa foarte misto, dar ai sentimentul interior de “acasa”, de familiar, de “nu trebuie sa fiu incordata pentru nimic pentru ca pot sa anticipez ce se va intampla” il duc cu mine peste tot.

Daca eu reusesc sa ma tin de acest tabiet – sa imi dau cafeaua de dimineata in liniste – oriunde m-as muta si oriunde as fii, am cu mine sentimentul de “acasa”.

Constanta oamenilor din viata noastra, macar o mana ingusta de oameni – eu nu am foarte multi prieteni, am avut candva foarte multi prieteni dar i-am selectat – dar acei oameni care sunt constanti in viata mea de ani de zile reprezinta rutina mea relationala care imi face bine.

Sunt oameni cu care pot sa fiu autentica, pot sa fiu eu insami, daca gresesc mi se spune si mi se spune intr-o maniera blanda si diplomata dar fara amenintarea ruperii relatiei, este o rutina relationala care ma tine in echilibru.

Faptul ca la actualul loc de munca sunt constanta – lucrez de patru ani de zile – desi este un loc de munca provocator in sensul ca invat, poate nu zilnic dar saptamanal, invat ceva nou ceea ce ma scoate din zona de confort; dar faptul ca imi cunosc colegii, ca am o relatie foarte buna cu coordonatorii mei, cu colegele de echipa, ca pot sa anticipez anumite reactii, ca ne cunoastem destul de bine unii pe altii si stim sa lucram eficient in echipa, faptul ca cunosc procedurile firmei, domeniul de activitate, este o rutina profesionala care ma tine in echilibru.

De aceea oamenii care trec brusc prin situatii care le schimba circumstantele de viata radical, cel mai adesea se dezechilibreaza si fie se dezechilibreaza fizic si se imbolnavesc de la stres, fie se dezechilibreaza psihic si o iau razna; ma refer la oameni care brusc au dat faliment, si-au pierdut sotia/sotul, copiii i-au respins sau oamenii care devin brusc saraci, oamenii care si-au pus intreaga fericire in mainile partenerului si brusc sunt parasiti – o sa fac un audio special pe tematica asta -.

Ma refer strict la faptul ca tot ceea ce stiau ei ca inseamna viata lor s-a dus brusc pe apa sambetei si nu mai au nici un punct de reper, nu mai au nici o forma de stabilitate, de constanta in viata lor si atunci cedeaza psihic si fizic de cele mai multe ori.

Prin urmare, stabiliti-va niste rutine la fiecare aspect al vietii voastre.

Incercati sa mancati aproximativ la aceeasi ora in fiecare zi – eu personal mananc intre unu si doua cu sfintenie mai mult sau mai putin, aproape in fiecare zi si ceva frugal pe la sase/sapte -.

Stabiliti-va o rutina de miscare chiar daca inseamna sa duceti gunoiul in fiecare zi, chiar daca inseamna sa faceti in fiecare zi drumul pana la magazin, dar stabiliti-va o forma de miscare care sa intre in rutina voastra fizica.

Stabiliti-va o rutina legata de consumul de apa, o norma: “in fiecare zi beau o sticla de doi litri”, sau o sticla de un litru, sau trei pahare de apa; nu conteaza, important este sa se intample in fiecare zi aproximativ la fel.

Stabiliti-va un cerc de prieteni in care aveti incredere – poate sa fie format dintr-o singura persoana -, nu conteaza dar macar o persoana din viata voastra sa fie constanta si sa fie o persoana cu care va simtiti confortabil; macar una care sa stiti ca este constant in viata voastra si cu care sa pastrati constant legatura.

Nu inseamna sa trimiteti nu stiu cate mesaje pe zi sau sa-i scrieti in fiecare zi, dar sa stiti ca e acolo si ca este o persoana care va accepta asa cum sunteti cu care puteti sa fiti natural/naturala, autentic/autentica fara grija ca pierdeti respectiva relatie.

Incercati pe cat posibil sa stati la locurile de munca mai mult de cateva luni – inteleg perfect ca om de resurse umane de ce oamenii schimba locurile de munca -.

Incercati sa alegeti cat se poate din oferta pe care o aveti la dispozitie, locuri de munca care sa va satisfaca cerintele de baza si incercati sa fiti stabili astfel incat sa existe si pe plan profesional o relativa rutina.

Incercati sa va stabiliti niste hobby-uri care o sa le acordati timp macar o data pe saptamana – mie personal imi place sa ma joc cu lut, de exemplu, sau imi place sa scriu si in fiecare saptamana fac ceva in privinta asta si este o constanta -.

Este un hobby… imi place sa fac chestii creative – sa o luam asa – si in fiecare saptamana fac ceva pentru acest hobby, este o constanta.

Este o alta constanta din viata mea.

Este ca si cum noi suntem o masina si ne asiguram ca componentele de baza cum ar fi motorul, rotile, caroseria sunt constante ceea ce ne permite sa acceptam schimbari in viata noastra.

Cu masina ne putem deplasa intr-o directie sau alta, putem sa-i schimbam tapiteria din interior, putem sa schimbam culoarea si asa mai departe, dar aspectele de baza sunt constante si familiare.

Poate ca cel mai bun exemplu sau cea mai buna analogie pe care o pot face este – ca vedeti cat de importanta este o anumita forma de rutina in viata noastra – ganditi va la copii.

Copiii care nu-si fac somnul de dupa amiaza sunt plangaciosi, sunt mofturosi.

Copiii si animalele care nu au rutina sunt dezechilibrati, sunt obraznici, nu te intelegi cu ei.

Cei care aveti copii sau animale cu siguranta rezonati cu ceea ce spun eu acum, iar cei care nu au copii – pentru ca nici eu nu am copii, am animale – dar cei care nu au copii pot sa remarce, cu siguranta.

Fiecare dintre voi aveti macar un cuplu de prieteni care are un copil, si in momentul in care sparg rutina copilului lor este mai dificil de gestionat, este mai obraznic, mai nervos pentru ca i s-a rupt constanta, iar in momentul in care nu avem niste elemente constante in viata noastra, o anumita forma de rutina, suntem permanent incordati pentru ca in momentul in care totul este in schimbare in jurul nostru ce facem?… suntem stresati pentru ca nu stim la ce sa ne asteptam si cand nu stim la ce sa ne asteptam de fapt suntem infricosati pentru ca teama de necunoscut este genetic in noi.

Este genetica, este literalmente in codul nostru.

Dar in momentul in care exploram teritorii noi – indiferent ca inseamna o noua relatie de cuplu, o noua relatie de prietenie, un nou loc de munca, un alt oras, un alt apartament, un alt obicei – daca avem anumite aspecte constante avem pilonii de baza pe care ne putem baza si la care ne putem intoarce daca lucrurile nu merg bine ceea ce ne da curaj sa fim mai deschisi la schimbare.

Prin urmare, constanta, rutina este un aspect necesar al echilibrului nostru atat fizic cat si psihic.

Asa ca da… nu sunt de acord cu directia asta in care ne impinge subliminal mass media sa nu stam deloc in zona de confort.

Iesirea din zona de confort se face cu pasi marunti intotdeauna si de fapt orice element nou din viata noastra il asimilam la un moment dat, dupa ce ne-am obisnuit cu acel element nou, il asimilam in zona noastra de confort.

Odata ce o relatie de prietenie s-a stabilizat devine confortabila.

Nu mai trebuie sa fii atent la fiecare cuvant pe care il scoti pe gura si la fiecare gest pentru ca nu cunosti inca persoana si nu stii daca ceea ce faci sau spui o supara sau bucura.

Odata ce o relatie de cuplu s-a stabilizat si ajungi sa il cunosti bine sau binisor pe celalalt devine confortabila, devine familiara.

Vine cu o rutina placuta pentru ca stii ca te poti baza pe jumatatea ta ca e acolo.

Odata ce am trecut de perioada de proba la un loc de munca si ajungem la concluzia ca am ales bine, ca ne place devine confortabil.

Ne facem treaba din ce in ce mai bine pentru ca ne familiarizam cu stilul de lucru, cu colegii, cu sefii, cu industria, cu ce avem de facut.

Prin urmare, recomandarea de final este doar sa fim atenti sa nu respingem schimbarea de dragul confortului si in acelasi timp sa fim atenti sa avem confort si rutina in viata noastra pentru a ramane echilibrati.

Arta este a le tine in echilibru cat este confort si cat este schimbare, dar imbratisati si respectati-va rutinele din viata voastra.

Ca observatie de final, uitati-va putin la oamenii care sunt destul de rutinieri.

Parca totusi nu sunt asa de nervosi ca cei care schimba lucrurile frecvent in viata lor.

Parca sunt mai calmi – cel putin asta este observatia mea personala -.

Daca acest mesaj a rezonat cu voi si credeti ca ar putea si alte persoane sa beneficieze de el, am sa va rog ca de obicei sa dati like, share, sa impartasiti si pe canalele proprii de mass media, sa va inscrieti pe canalul de YouTube si sa apasati butonul de notificari ca sa intram in contact imediat ce publicam un nou audio.

Pana data viitoare,

Va pupa Lia!

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *