Ep. Special – Despre Pacaleli in Relatie

  • LOVEcast

Buna, dragii mei, si bine v-am regasit la mesajul de astazi.

Pentru ca este 1 aprilie m-am gandit sa va povestesc, astazi, despre pacaleli; dar nu numai despre pacaleli ci si despre surprize.

Am ajuns sa urasc 1 aprilie pentru ca am ajuns la concluzia ca este o zi in care, pur si simplu, foarta multa lume pare sa intre intr-o stare de cretin/cretina in care, pur si simplu, se gandesc la niste surprize si niste pacaleli de o stupiditate atat de profunda incat alt termen nu pot sa folosesc.

Glume proaste de genu’ “vezi ca a murit cutarescu”, sugestii legate de inselat si tot felul de alte pacaleli care de fapt sunt niste stupizenii.

Pe mine, cel putin personal, m-au dus la concluzia ca 1 aprilie este o zi stupida pentru ca oamenii in loc sa-si faca surprize isi fac niste glume proaste care de cele mai multe ori induc stari de neliniste si multor persoane le strica, literalmente, toata ziua.

Prin urmare in mintea mea de-a lungul anilor s-a facut o diferenta foarte mare intre surprize si pacaleli.

Aleg sa definesc surprizele ca fiind surprize placute sau cel putin asta imi doresc, ca surprizele din viata mea sa fie placute: un buchet de flori surpriza, un compliment surpriza din partea unei persoane de la care nu ma astept, o vizita surpriza de care sa ma bucur si asa mai departe.

Pacalelile am ales sa le scot cat mai mult din viata mea, dar pentru ca este ziua pacalelilor despre asta mi-am propus sa va vorbesc astazi.

In viata de zi cu zi, nu doar de 1 aprilie, unde consider eu ca sunt cele mai grave pacaleli cu care ne confruntam, iar pe locul intai, castigatoarea absoluta este pacaleala in fata propriei persoane.

Nu exista nicio persoana capabila sa ne raneasca si sa ne minta mai eficient decat noi pe noi insine.

Mi se pare incredibila aceasta abilitate pe care o avem de a ne face rau refuzand sa vedem adevarul care este gol-golut in fata noastra.

Aceasta capacitate pare sa fie infinita si imi pare rau pentru noi, femeile, dar se pare ca noi, femeile, avem aceasta abilitate dusa la nivel de arta.

Suntem extrem de abile in a ne minti in ceea ce priveste partenerul de viata.

Pot sa inteleg din perspectiva psihologiei de facem chestia asta, dar asta nu inseamna ca ne ajuta; nu, ne face viata extrem de grea.

Care este o pacaleala frecventa atat la barbati cat si la femei? Marketingul de inceput.

Va aduceti aminte? Nu intamplator, pe masura ce o relatie evolueaza, chiar si una de prietenie sau relatiile de munca si asa mai departe, apare foarte frecvent replica “nu mai esti ca la inceput. Nu mai este ca la inceput.”

Da, chiar nu mai este pentru ca la inceput ne apucam si scoatem la iveala fie doar calitatile pe care le avem care sunt reale, sper eu cel putin, si bagam sub pres toate aspectele care banuim ca pe celalalt l-ar putea deranja dar de cele mai multe ori chiar punem niste masti de-a binelea.

Efectiv punem niste masti de-a binelea.

Ma raportez din nou la femei, din pacate, machiajul care modifica complet trasaturile fetei si ascunde toate imperfectiunile este o masca de fapt.

Doar ca in cazul machiajului este una evidenta in timp ce in ceea ce priveste caracterul, din pacate este una mai greu de depistat mai ales cand la inceput chimia, ca de cele mai multe ori are baza sexuala, este foarte intensa pur si simplu trecem cu vederea niste lucruri pe care intuitia totusi ni le spune; asa numitele stegulete rosii, red flags.

Dar exact ceea ce face femeia cand iese la prima intalnire si este imbracata in hainele cele mai bune, cu machiajul impecabil, parul proaspat aranjat la coafor si asa mai departe creand o imagine in ochii barbatului ca fiind o zana care ulterior cand se demachiaza, nu zic ca nu este zana, zic ca pur si simplu este altfel.

Am vazut foarte multe femei care, din punctul meu de vedere, sunt mai frumoase nemachiate decat machiate.

Ideea este ca creem o anumita imagine de care persoana de langa noi se simte atrasa mai ales daca este o persoana care nu este foarte in contact cu intuitia proprie si nu si-o asculta sau nu stie sa si-o asculte, pur si simplu se lasa pacalita.

Scopul acestei masti de inceput “hai sa-ti arat ce fata misto sunt”, “hai sa-ti aratam ce firma misto suntem”, “hai sa-ti arat ce baiat bun sunt”, si asa mai departe, nu este neaparat unu’ negativ.

Practic mesajul din spate este “imi doresc foarte mult sa te cunosc mai bine”, “imi doresc foarte mult sa muncesc cu tine”, “imi doresc foarte mult sa te angajez”, “imi doresc foarte mult sa fim amici, sa ma apropii de tine intr-o forma sau alta”.

Dar daca baza de la care se porneste orice forma de relationare este una pacalicioasa, ca sa inventez un cuvant, pur si simplu nu se poate construi nimic.

Este ca si cum ai construi o casa pe o fundatie de hartie.

Este suficient sa apara o singura scanteie sa arzi fundatia si se darama casa, e atat de simplu.

Prin urmare, prima sugestie pe care o am este: chiar daca avem niste complexe fizice sau caracteriale, sunt lucruri care nu ne plac la noi, sa facem un efort si sa le aratam pe toate de la inceput.

Avem acnee juvenila? Lasati-o sa se vada.

Mergeti exact cu acel ten la prima intalnire.

Daca cineva nu vrea sa faca efortul sa va cunoasca caracterul dincolo de acea acnee juvenila care se rezolva cu tratamentele cosmetice corespunzatoare, nu este o persoana cu care sa vreti sa aveti de-a face.

Este o persoana superficiala care are ca singur indicator in a incepe o relationare mai profunda, aspectul fizic.

Not cool! Nu ne trebuie astfel de oameni! Out!

Daca suntem complexati de faptul ca suntem saraci.

A imprumuta bani de la prieteni ca sa putem sa platim masa fetei pe care o invitam in oras si sa ne umplem de datorii, si sa fim stresati, si asa mai departe nu ne va ajuta. Chiar nu ne va ajuta.

Daca fata respectiva tot ceea ce vrea de la tine, dragul meu barbat, este sa-ti foloseasca portofelul cat mai des atunci nu-ti trebuie.

Nu-ti trebuie! Pur si simplu.

Prin urmare, du-te cat se poate de onest si spune-i “imi place de tine. In momentul de fata nu-mi permit sa te scot la un restaurant dar mi-ar placea sa te scot la o plimbare.”

Si daca zice da bine, daca nu la fel de bine, nu ai pierdut absolut nimic.

Pentru ca in momentul in care faci acest marketing si atragi o persoana catre tine, nu pacalesti numai acea persoana ci te pacalesti si pe tine insuti.

Prin urmare, nu faceti decat sa pierdeti timpul amandoi si inevitabil aceste inceputuri duc la suferinta ulterioara. Fara exceptie.

Alta forma de pacaleala pe care am intalnit-o foarte frecvent, si spre surpriza mea am intalnit-o la fel de frecvent si la barbati si la femei.

In ciuda faptului ca noi, femeile, ne consideram niste victime constante ale barbatilor, nu suntem dragele mele.

Chiar nu suntem. Sunt la fel de multi barbati raniti si sensibili pe lumea asta, pe cat sunt femei ranite si sensibile.

Si sunt la fel de multi barbati care isi cauta o pereche cu care sa aiba o relatie linistita, calda si autentica pe cat sunt femei care cauta acest lucru.

Prin urmare, trecand peste acveasta discriminare impotriva barbatilor pe care o vad din ce in ce mai frecvent, un aspect pe care l-am remarcat in egala masura la ambele sexe este tendinta de a spune “da” cand, de fapt, doleanta interna este de a spune “nu”.

Sunt tot felul de situatii. Barbatul care spune “da” cand este invitat la niste cumparaturi desi stie foarte bine ca o sa i se ridice parul in cap de plictiseala si de draci cand ea il taraie din magazin in magazin.

Dragul meu, du-o cu masina daca vrei neaparat sa sprijini acest proces, du-o cu masina pana la mall, planteaza-te frumos intr-o cafenea, eventual ea iti trimite poze cu hainele pe care vrea sa le cumpere si in felul asta poate reuseste sa iasa o situatie castig-castig.

Draga mea, daca nu ai chef sa faci sex in ziua respectiva ca nu te simti bine, nu o fa. Nu o fa!

Un barbat care nu stie sa-si infraneze aceste porniri tinand cont de situatia ta reala, deci ma refer la o situatie in care, pur si simplu, chiar te doare capul, chiar te simti rau, esti mega-obosita.

Pentru ca a refuza intimitatea in cuplu ii afecteaza pe amandoi, inclusiv pe tine, draga mea spune “nu”. Pur si simplu spune “nu”!

Nu-ti place sa mergi in excursii lungi si extrem de obositoare pe munte? Nu te du. Da-i voie celuilalt sa-si faca hobby-ul, negociati frecventa cu care si-l face, dar nu te du daca tie iti rupe oasele sa urci pe munte si sa faci ture din astea de forta care tie nu-ti aduc nicio placere, nu le fa.

Eu nu zic sa nu faci un compromis, este o diferenta foarte mare, eu vorbesc despre situatii in care inauntrul tau este un categoric “nu. Nu-mi place. Nu vreau” si spui da.

Este vestita si din pacate frecventa situatie in care femeile spun “da” la sexul anal desi este o experienta de cele mai multe ori oribila pentru ele.

Nu. Astea sunt situatii in care spui “nu”, mai ales cand sunt incalcate limite sau cand a spune “da” la un lucru pe care tu vrei sa il refuzi de fapt iti genereaza trauma, furie, indignare, o stare proasta care se prelungeste.

Nu includ aicea situatile in care nu ai niciun chef sa te duci la masa de pranz cu parintii lui sau ei, dar o faci de dragul familiei pentru ca este o data pe saptamana o ora jumate.

Ala este un compromis. Dar daca ea vrea sa te taraie in fiecare zi la pranz cu familia ei desi pe tine te irita teribil acest lucru spui “nu” si negociezi.

Iar alaturi de prima pacaleala care mi se pare foarte grava, mintitul noi cu noi in fata noastra, crearea unei imagini despre noi care nu este bazata pe toate faptele reale, lipsa de autenticitate mai exact, face ca in egala masura o pacaleala si o minciuna pe care ne-o servim singuri pe tava este scuzarea comportamentulor impardonabile.

Doamne, am vazut de atatea ori chestia asta inclusiv in viata mea, din pacate, asa ca o sa merg pe o impartasire, mai degraba. In ultima relatie pe care am avut-o, cred ca a fost una din situatile in care psihologia a functionat totalmente impotriva mea.

Desi comportamentul fostului partener era absolut toxic, absolut toxic: neimplicat, mincinos, nu se tinea de promisiuni, m-a lasat singura in niste momente foarte grele ale vietii mele, l-am scuzat.

L-am scuzat ca este ranit. L-am scuzat ca este nesigur pe el, ca nu a fost iubit niciodata intr-o maniera sanatoasa, pana cand comportamentele lui au escaladat la un punct de la care nu a mai fost cale de intoarcere respectiv relatiile extraconjugale.

Mie mi-a ramas acea relatie ca o lectie de viata extraordinar de dureroasa dar in acelasi timp foarte utila: sa nu mai scuz niciodata comportamente care pentru mine sunt impardonabile.

Nu exista sa accepti ca celalalt sa ridice tonul la tine.

Era nervoasa, este inainte de ciclu, asa si?

Esti cumva sacul de box al celuia de langa tine si nu stii care e treaba?

Ai semnat un act in privinta asta?

Nu, dragii mei.

Celalalt se descarca la tine si nu pe tine.

Ceilalti vin si-ti spun “sunt stresata pentru ca am un deadline foarte scurt la munca.”

Asta inseamna sa se descarce la tine.

Se descarca pe tine cand urla aiurea la tine pentru ca nu ai spalat cana pusa in chiuveta.

Este de prost gust si nerespectuos un astfel de comportament.

Asa ca va indrum cu foarta multa insistenta si fermitate sa nu scuzati comportamente impardonabile.

Tot ceea ce va raneste, va supara, va infurie, va incalca limitele sunt comportamente impardonabile si nescuzabile.

Nu conteaza ca a fost ranit intr-o relatie anterioara, nu conteaza ca a fost inselat intr-o relatie anterioara, nu conteaza cate dezamagiri anterioare au fost.

Nimic din trecutul nostru nu justifica comportamentul nostru in prezent fata de persoana cu care abea am inceput sa relationam.

Este o lipsa de respect din start fata de persoana pe care am cunoscut-o pentru ca aceasta persoana este o persoana noua.

Nu ne-a facut nimic, nu ne-a suparat cu nimic, nu ne-a tradat cu nimic asa ca a presupune din start ca o va face sau a manifesta un nivel de suspiciune exagerat, nu ma refer la prudenta si la ati acorda timp sa cunosti persoana de langa tine inainte de a-i acorda increderea, ma refer la a fi suspicios si a avea credinta din spate ca sigur iti va face ceva nasol.

A porni din start intr-o astfel de rationare cu aceast conceptie inseamna sa distrugi relatia respectiva din start.

Este o totala lipsa de respect si incorectitudine fata de omul pe care abia l-ai cunoscut.

Asa ca nu scuzati comportamentele impardonabile.

Nu va prezentati in lume ca fiind altceva decat ceea ce sunteti.

Cu cat veti fi mai autentici cu atat mai sincere si mai relaxate vor fi relatiile pe care le veti avea.

Pentru ca oamenii care vor ramane in viata voastra cunoscandu-va exact asa cum sunteti de fapt, aceia sunt oamenii care va si accepta, care va si iubesc asa cum sunteti.

Nu mai spuneti “da” cand de fapt vreti sa spuneti “nu”.

Lasati 1 aprilie sa fie o zi a surprizelor placute, a bucuriilor.

Lasati glumele proaste si stupide.

Daca vreti sa pacaliti pe cineva, alegeti nu sa pacaliti persoana respectiva, alegeti nu sa va pacaliti pe voi insiva, ci alegeti sa faceti o surpriza placuta.

Transformati 1 aprilie intr-o sarbatoare a daruirii, a caldurii, a bucuriei, a zambetelor, a surprizelor placute si stergeti de pe harta voastra interna acel 1 aprilie al pacalelilor.

Distractie mega faina astazi si doar surprize placute va doresc!

Va pupa Lia.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *